Tribunalul Galați a retrocedat Academiei Române Conacul de la Țigănești

Autor :

Data : 6 aprilie 2016

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Instanța a obligat și „pârâta SC ArcelorMittal SA Galați”, să restituie Academiei terenul de 45.861 mp pe care se află palatul monument istoric

Academia Română a reușit, după cinci ani de procese, să obțină retrocedarea în natură a Conacului poetului Costache Conachi de la Țigănești, a cărui proprietară a fost din anul 1900 până în anii 50, când palatul a fost naționalizat de comuniști.

foto 1 3453x2217Palatul este înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Poarta triumfală de la intrarea în curtea conacului, construită în stil neogotic, e compusă din trei corpuri, corpul central având intrarea monumentală în forma de arc ogival, iar deasupra o terasă străjuită de creneluri.

Acest “arc de triumf” e înscris în lista monumentelor istorice sub codul GL-II-m-B-03123.

Conacul, situat la 7 km de Tecuci, pe drumul european E85, este palatul în care oaspeţii familiei Conachi, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, au pus la cale Unirea Principatelor.

A fost donat Academiei Române de un fost prefect al judeţului Tecuci, în scopul înființării aici a Școlii de Agricultură a Academiei. Școala a și funcționat până în anii 50, când palatul a fost naţionalizat și transformat în sediul IAS Tecuci. În anii 70 a fost transferat în patrimoniul Combinatul Siderurgic Galați, cu statutul de casă de vacanță.

După 90 adevenit unul dintre activele societății hoteliere a combinatului, Dunasi SA. La privatizarea Sidex de către Guvernul Năstase FPS/AVAS a împroprietărit ArcelorMittal și cu terenul de 4,5 ha aferent monumentului istoric.

foto 3 2302x2563Războiul Academiei în instanțe cu AVAS și ArcelorMittal

Până în 2005, Academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal.

După intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr.325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului Costache Conachi.

Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale Academiei.

În 2009, Academia a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13.861/3/2009 solicitând în baza Legii 10 retrocedarea în natură a Conacului. Așa s-a ajuns ca Academia Română să se judece în dosarul de retrocedare cu AVAS, cu fosta societate hotelieră a Sidex-ului, Dunasi SA Galați şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL Galași, dar şi cu combinatul ArcelorMittal.

Timp de patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului București și după foarte multe amânări, pe 26 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, iar pe 4 octombie 2013 dosarul a fost transferat pe rolul Tribunalului Galați.

Dar nici la Galați soarta dosarului nu a fost una mai bună, pentru că au fost date 16 amânări din diverse motive procedurale.

Tribunalul Galați a dispus retrocedarea

Pe 14 martie, după cinci ani de procese, magistrații de la Tribunalul Galați au pronunțat în sfârșit sentința prin care se face dreptate Academiei, fiindu-i retrocedată proprietatea. „Instanța admite cererea la Legea 10/2001, formulată de reclamanta Academia Română Bucureşti în contradictoriu cu pârâții AVAS București, SC Dunasi SA Galați, prin administrator judiciar SC Insolvexpert SPRL Galaţi şi SC ArcelorMittal SA Galaţi. Obligă pârâţii, AVAS Bucureși şi SC Dunasi SA Galați, prin administrator judiciar SC Insolvexpert SPRL Galaţi, să restituie în natură reclamantei, imobilul construcţie situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din conac, brutărie şi poartă Vogoride (cunoscut sub denumirea de Conacul Costachi Conachi)”, se spune în sentința nr 257/257/14.03.2016 a Tribunalului Galați. Sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

foto 3 2422x2525Guvernul Năstase a vândut ArcelorMittal și terenul Conacului de la Țigănești

Una dintre situațiile stupide din acest caz este că Academia Română a ajuns să se judece cu multinaționala ArcelorMittal pentru terenul de sub palatul monument istoric.

Este urmarea aberațiilor Guvernului Năstase de la privatizarea Sidex, când la pachet cu combinatul, în prețul de 71 milioane dolari, i-au fost date companiei lui Lakshmi Mittal și participațiile Sidex, adică ale statului român, la diverse alte afaceri, de la Mina de la Mahmudia la acțiunile deținute de Sidex la TV Galați, dar și cămine de nefamiliști, Priza de la Dunăre, stadionul „Oțelul”, grădinițe și chiar terenul de sub Conacul de la Țigănești.

Recent, ArcelorMittal a cedat municipiului Galați „firul 4” de la Priza de la Dunăre, conducta de aducțiune prin care este pompată apa de Dunăre către Uzina de Apă a orașului. În privința terenului de la Țigănești a fost necesar procesul.

Pe 14 martie, Tribunalul Galați a obligat combinatul să restituie Academiei Române terenul aferent palatului. „Obligă pârâta SC ArcelorMittal SA Galați, să restituie în natură reclamantei, imobilul teren situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din suprafaţa de 45.861 mp. (teren aferent Conacului Costachi Conachi)”, se spune în sentința Tribunalului Galați.

foto 4 2271x3448Conacul lui Conachi, cartierul general al Unirii Principatelor

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă, până în anul 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel care este considerat de criticul George Călinescu un precursor al poeziei moderne româneşti.

Aici, poetul şi-a transpus în versuri dragostea pentru Smaranda Negri şi tot aici a avut loc şi căsătoria lor, întârziată de mentalităţile acelor vremuri.

După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Tigăneşti.

A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna.

Costache Conachi era unionist, un militant al unirii fervent al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Costache Negri, fiul Smarandei dintr-o căsătorie anterioară, era şi el tot unionist. Conacul de la Tigăneşti, al familiei Conachi şi la Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, erau locurile de taină în care se întruneau unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Revolta patrioților împotriva lui Vogoride, „turcescul ginere”

foto 5 3456x2592Pe 17 august 1828, la Tigăneşti s-a născut fiica lui Costache Conachi şi a Smarandei, Cocuţa, care în 1846, tot la conacul de la Tigăneşti, devenea soţia lui Nicolae Vogoride, fostul caimacam şi capuchelarie al Moldovei la Constantinopol.

Singurul din familie care nu era unionist era Vogoride, care avea propriul său „proiect”.

El plănuia să îşi cumpere de la Constantinopol tronul de domn al Moldovei. Vogoride e cel vizat de Negruzzi în volumul „Negru pe Alb”, atunci când scriitorul scria: „cu iaurt, cu gugoşele, te făcuşi vornic mişele”. În aceste condiţii, căsătoria Cocuţei Conachi cu antiunionistul Vogoride a generat furiile adepţilor Unirii Principatelor.

Cele mai multe nemulţumiri erau legate de faptul că „nămolul de avere” lăsat de Costache Conachi fiicei sale, considerată „cea mai bogată fată din Moldova”, a încăput pe mâna unui duşman al Unirii.

Eftimie Murgu a şi publicat, în 1845, în ziarul „Transilvania”, un pamflet prin care îi reproşa lui Costache Conachi această căsătorie şi îi spunea că nu are dreptul să înstrăineze o asemenea avere lui „jupan Vogoride, turcescul său ginere”.

foto 6În visurile sale de a ajunge domnitor al Moldovei, Nicolae Vogoride a adus Conacului de la Tigăneşti mai multe modificări, între care şi amenajarea unei săli a tronului. Cocuţa a fost cea care a amenajat parcul din jurul Conacului, care se întindea pe 70 de hectare.

Căsătoria fiicei lui Conachi cu Vogoride s-a destrămat după câţiva ani. Atunci, Cocuţa i-a adresat fostului soţ antiunionist o scrisoare în care îi reproşa mai puţin că i-a rispit averea primită ca moştenire de la tatăl său, dar devenea de-a dreptul furioasă când îşi amintea că fostul soţ a fost un adversar al Unirii Principatelor. Este un pasaj ce reflecta spiritul acelei epoci: „Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi.

Iţi iert risipirea, dar nu îţi iert trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să fie şi a dumitale”, îi scria Cocuţa lui Vogoride.

Cocuţa Conachi s-a recăsătorit, în Italia, cu principele Emanoil Rupsoli, devenind principesă de Rupsoli. Ea şi-a găsit odihna veşnică sub lespedea bisericii de la Tigăneşti.

În 1900, Conacul a fost donat Academiei Române

Conacul de la Tigăneşti a intrat în proprietatea unuia dintre fii Cocuţei şi ai lui Vogoride, Emanoil. În 1888, Emanoil Vogoride vinde Conacul şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci,în perioada 1878-1898.

Prin testamentul încheiat la 27 decembrie 1897, Athanasiu lasă Academiei Române, atât Conacul şi moşia de la Tigăneşti, cât şi moşia de la Călmăţui. După moartea sa, în anul 1900, moştenitorii atacă testamentul în justiţie, dar fără success. Astfel, din 1900 Academia Română este proprietarul Conacului şi a moşiilor de la Tigăneşti şi Călmăţui.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia a înființat la Conacul de la Tigăneşti „Scoala de Agricultură a Academiei”, condusă la început de profesorul A. Cardaş, de la Universitatea „Gh Asachi” din Iaşi.

În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.

Conacul lui „Bun al întregului popor”, prin reprezentanţii săi cei mai…

După venirea comuniştilor la putere, în 1952, „Scoala de Agricultură a Academiei” a fost trecută de la Academia Română la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 a devenit „Centrul Scolar Agricol”, transformat ceva mai târziu în “Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a dobândit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit, pentru câţiva ani, sediu al IAS Tecuci.

Din 1974, soarta Conacului avea să cunoască o nouă schimbare. Constantin Dăscălescu, pe atunci primsecretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru „petreceri tovărăşeşti”. Conacul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti.

Hârtiile s-au făcut mai târziu. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Tigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Restul suprafeţei de teren a intrat în proprietatea IAS Tecuci.

De două-trei ori pe an, siderurgiştii de la Sidex erau costumaţi „sportiv”, cu treninguri şi tenişi şi erau filmaţi pentru „Telejurnal”, cum îşi refac forţele, jucând volei și ping-pong la casa de odihnă de la Tigăneşti. În rest, Conacul era locul în care activiştii obişnuiau să tragă câte o băută tovărăşească  sau să comită vreo escapadă cu vreo „tovarăşă” din activul PCR.

Palatul Academiei Române transformat în motel „2 stele”

Timp de aproape trei decenii, Conacul de la Tigăneşti a fost unul dintre activele Sidexului, ca orice banal atelier de îndoit sârme din combinat.

În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul „Traian” din Galaţi şi Vila „Sidex” din Pădurea Gârboavele. Societatea administra la limita falimentului hotelul de pe strada Traian, iar în aceste condiţii nici nu putea fi vorba găsirea fondurilor pentru reparaţiile de care avea nevoie palatul de la Tigăneşti. În această perioadă, conacul a cunoscut o degradare mai accentuată decât în perioada când era casă de odihnă a Sidex şi fusese vandalizat cu copertina de inox de la peronul de intrare şi simbolurile furnalelor sudate pe balustrade.

După o perioadă în care lucrurile au trenat, a venit vremea ca SC Dunasi SA să fie scoasă la scoasă privatizare de AVAS, care deţinea 91% din acţiunile societăţii. O primă tentativă a eşuat. Apoi, Dunasi a intrat în procedură de lichidare judiciară.

Fosta vilă a Sidex a avut o soartă mai bună, după ce a fost scoasă  la licitaţie şi şi-a găsit un nou proprietar, devenind Complexul „Stejarul” din Pădurea Gârboavele.

Ulterior, Dunasi SA a transformat conacul în Motelul “Casa Albă”, de două stele. Aşa apare şi pe site-urile de turism. De câţiva ani, „motelul – monument istoric” era administrat de administratorul judiciar al Dunasi, Insolv Expert SPRL Galaţi.

 

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de