Tinerii din PMP susțin parlamentul unicameral: „Ar reduce tensiunile, dar și cheltuielile!”

Data : 5 noiembrie 2018

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Secretarul general al Organizației de Tineret, Florina Tochilă speră că astfel se va pune în aplicare și rezultatul referendumului din 2009.

Partidul Mișcarea Populară dorește reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 300, așa cum se arată într-un proiect de lege: „Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de 1 deputat la 101.000 locuitori. Norma de reprezentare pentru alegerea senatului este de 1 senator la 203.000 locuitori. Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin (2), respectiv alin (4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare fără că numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de două iar cel de deputat mai mic de trei”.

Istoria parlamentară în România începe în anul 1931 când, în Țara Românească, a fost adoptat un act cu caracter constituțional denumit Regulament Organic, aplicat, un an mai târziu, și în Moldova. Regulamentele Organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române. O prezentare succintă a istoriei parlamentarismului în România evidențiază dificultățile creării statului democratic românesc, în condițiile unei societăți preponderent rurale, care s-a despărțit de tradițiile sistemului feudal târziu și cu mare greutate. Începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în condițiile în care prin Convenția de la Paris din 1858, realizată în bază Tratatului de la Paris în 1856, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunări elective. Revoluția din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism liber, pe respectarea drepturilor omului, pe separația puterilor și răspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative.

La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre românii cu drept de vot care au cerut parlament unicameral și maximum 300 de parlamentari, iar în prezent Senatul se luptă pentru aprobarea unui nou referendum în ceea ce privește reducerea numărului de parlamentari și parlament unicameral.

„Mai concret, parlamentul unicameral prezintă mai multe avantaje decât dezavantaje întrucât procesul de elaborare a legilor ar fi mai eficient, costuri mai reduse de funcționare, se elimină contradicțiile dintre cele două camere, facilitează relația Parlament- Executiv, în timp ce sistemul bicameral prin prezența a două camere generează tensiuni, opoziții atât între cele două camere componente cât și între acestea și executiv, fapte ce tensionează viața social- politică, numărul mult mai mare a membrilor parlamentului bicameral generează o creștere considerabilă a efortului financiar pentru întreținerea și funcționarea să, fapt ce agravează și în unele cazuri, întrece posibilitățile economice ale societăților mici și mijlocii. Acest fapt împiedică politica de dezvoltare a acestor societăți”, spune secretarul general al Organizației de Tineret a PMP Galați, Florina Tochilă.

În prezent 14 state din Uniunea Europeană au adoptat Parlamentul unicameral. Este vorba despre Danemarca, Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Portugalia, Suedia, Malta, Luxemburg și Slovacia.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de

Adresa ta de email nu va fi publicată. Sunt obligatorii câmpurile marcate cu *