Situație gravă la Galați: 6.000 de copii crescuți de rude, părinții fiind la muncă în Europa

Data : 11 martie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Peste 1.800 de copii din Galați nu mai au o familie, pentru că sunt plecați din țară, fie ambii părinți, fie unicul părinte.

Din ce în ce mai mulți copii cresc fără părinții plecați la muncă în străinătate, iar Galațiul este printre primele 10 județe afectate de acest fenomen. Sunt familii care ajung în situații dramatice. Toți cei plecați a muncă în străinătate vor să strângă bani și să le ofere celor rămaşi acasă o viaţă mai bună, însă pentru un copil banii nu compensează lipsa părinţilor. Sociologii spun că efectele se răsfrâng asupra celor mici sunt pe termen lung, copiii crescuţi de rude integrându-se mai greu în societate şi în multe cazuri ajungând să aibă nevoie de ajutorul unui psiholog.

Migrația masivă, o catastrofă pentru Moldova

Dorin Dobrincu, profesor la Institutul de Istorie „A D Xenopol” din Iași al Academiei, a postat pe facebook o statististică centralizată în 2018 de Administrația Prezidențială în baza datelor comunicate de inspectoratele școlare județene cu privire la situația copiilor care practic nu prea mai au o familie, pentru că părinții lor sunt plecați în străinătate.

Primele 6 locuri la nivel național sunt ocupate în ordine de județe din Moldova, respectiv de Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui, asta demonstrând că migrația la muncă în străinătate afectează în primul rând nordul și zona centrală a Moldovei.

„În România avem milioane de oameni plecați. Unii și-au luat familiile cu ei, alții și-au lăsat copiii acasă. Ce e în spatele acestei situații putem bănui cu toții. În top se afă județele Moldovei. Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui ocupă primele șase poziții. Galați și Vrancea au și ele cifre mari raportate la propria populație. Multe județe din Muntenia sau din Ardeal nu stau nici ele grozav. Migrația masivă reprezintă o mare vulnerabilitate pentru România, dar e de-a dreptul catastrofică pentru Moldova”, spune profesorul Dorin Dobrincuîn postarea sa.

Județul Galați, pe locul 10 în clasamentul național al județelor cu mii de copiii lăsați în grija rudelor

Pe primele 9 locuri se află Iași – 11.573 de copii, Suceava – 11.078, Bacău – 9723, Neamț – 7.624, Botoșani 6.811, Vaslui – 6.803, Constanța – 6.667, Prahova – 6.512, Dolj – 6.175, după acestea urmând Galațiul cu 5.971 de copii lăsați în grija rudelor.

Dintre cei 5.971 de copii lăsați în grija rudelor la Galați, 922 sunt copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 932 sunt copii cu părintele unic susținător plecat la muncă în străinătate, iar 4.117 sunt copii cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate.

În orașul vecin, la Brăila, cifra este la jumătate, fiind crescuți de rude doar 3.239 de copii.

La nivel național, sunt crescuți de rude 159.038 de copii, dintre care 24.298 sunt copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 20.544 sunt copii cu părintele unic susținător plecat la muncă în străinătate, iar 113.536 sunt copii cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate.

Sociolog: „Faptul că părinții sunt departe de ei, înseamnă pentru acești copii drame sufleteşti”

Chiar dacă sunt crescuți de rude, plecarea părinților îi afectează pe copii rămași în țară, pentru că relația emoțională a unui copil cu mama și cu tatăl său nu poate fi suplinită de o conversație pe Skype. Bunicii, unchii, mătușile, nu le pot oferi aceeași afecțiune.

Sociologul Gelu Duminică a declarat că absența părinților îi lipsește pe acești copii de ceea ce au mai multă nevoie la o asemenea vârstă, când ar fi firesc să se maturizeze alături de prărinții lor:

„Foarte mulţi părinţi consideră că resursa financiară îndestulătoare îi scuteşte pe copii de tot ce înseamnă nevoie emoţională, dar nu este chiar aşa. Faptul că părinții sunt departe de ei, înseamnă pentru acești copii drame sufleteşti, suflete sfâşiate, maturizare mai devreme, într-un cuvânt un copil care nu mai este copil, iar copilul care nu mai este copil are sufletul sfâşiat, iar lucrul ăsta se va materializa în momentul în care va deveni adult şi va trebui la rândul lui să crească copil sau să contribuie pentru societate”.

În sistemul de Protecția Drepturilor Copilului au fost înregistrate și situații grave, când copiii lăsați în grija rudelor au ajuns să fie plasați la asistenți maternali sau internați în centre de plasament după ce părinții nu au mai reușit să trimită banii promiși pentru întreținerea copiilor sau rudele nu au mai putut să mai aibă grijă de copii.

Ce spune Legea Protecției Drepturilor Copilului

Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului prevede că părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, trebuie să anunţe în scris Serviciul Public de Asistenţă Socială din localitatea unde se află domiciliul copilului cu cel puţin 40 de zile înainte de a părăsi ţara.

În această notificare, persoana în cauză trebuie să precizeze perioada în care părintele va fi plecat la muncă în străinătate, numele şi prenumele copilului care rămâne în grija altei persoane și numele şi prenumele persoanei care urmează să se ocupe de întreţinerea copilului în perioada respectivă.

Persoana indicată să exercite autoritatea părintească în perioada absenței părinților din țară trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să facă parte din familia extinsă (rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv: bunicii, străbunicii, unchiul, mătuşa, verişorii, etc.), să aibă cel puţin 18 ani și să poată asigura condiţiile materiale şi garanţiile morale pentru creşterea şi îngrijirea copilului.

În termenul legal de 40 de zile, Serviciul Public de Asistenţă Socială are obligaţia să facă evaluările necesare pentru a aprecia dacă persoana în grija căreia urmează să rămână copilul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a fi propusă instanţei de judecată în vederea confirmării ca persoană aptă să i se delege temporar exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la copil.

Cererea privind delegarea temporară a autorităţii părinteşti se soluţionează în regim de urgenţă de Tribunalul în circumscripţia căruia se află domiciliul copilului.

Persoana căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească este chemată în faţa instanţei pentru a-şi exprima acordul privind cererea formulată.

Ascultarea de către instanța Tribunalului a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, însă poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit această vârstă, dacă instanţa de judecată consideră necesar pentru soluţionarea cererii. Opinia copilului ascultat este luată în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său de maturitate.

Chiar trecerea printr-o anchetă socială și audierea în fața unei instanțe are un impact nociv asupra unui copil.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de

Adresa ta de email nu va fi publicată. Sunt obligatorii câmpurile marcate cu *