Rețea româno-siriană: Galați și Constanța, centrele combinațiilor cu nave pentru refugiați

Data : 8 martie 2016

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Sirianul Saleh Emad, din Galați, proprietar al navei „Blue Sky M”, cu care au fost tranportați refugiații. A vândut nava cu puțin timp înaintea transportului

Într-o anchetă internațională realizată de 9 jurnaliști din Siria, Turcia,  Italia, Grecia, Germania și România, dată publicității de cotidianul „România liberă” sub semnătura jurnalistului Cătălin Prisacariu, este descrisă activitatea unei rețele de traficanți de migranți care la un singur transport transferă până la o mie de refugiați din Siria pe teritoriile unor state din Uniunea Europeană. Un singur transport înseamnă pentru traficanți „încasări” de 4 milioane de euro.

În această anchetă este menționat și numele lui Saleh Emad, un sirian care locuiește la Galați de la începutul anilor 90 și în 2011 a cumpărat de la Bittar Ahmad, un cetățean român de 51 de ani, născut în Siria, cargoul „Blue Sky M”, care a fost folosit la transportarea refugiaților pe mare.

Ancheta publicată de „România liberă” sub titlul „EXCLUSIV. Rețeaua româno-siriană a traficului de migranți spre Europa: 4 milioane de dolari la un singur transport”, a fost continuată de un al doilea episod, cu titlul: „Rețeaua româno-siriană a traficului de migranți spre Europa: Galați și Constanța, centrele combinațiilor cu nave pentru refugiați”. Iată textul primului episod și al primei părți din cel de al doilea episod, care conturează concluzia că Galațiul este un reper pe harta traficului de migranți:

Dar cei care fug către Europa, deși plătesc mii de euro sau dolari pe un drum către Vest, nu sunt în nici un caz tratați ca pasageri la clasa întâi.

Dimpotrivă, sunt aruncați în cala câte unui cargo sau înghesuiți în bărci de cauciuc, sunt de multe ori abandonați fără ca traficanților să le mai pese de soarta lor. Cine sunt acești răufăcători, foarte bine organizați, din spatele transporturilor navale ilegale cu migranți?

Investigație realizată de către Delphine Reuter, Cătălin Prisacariu, Giampaolo Musumeci, Hamoud Almahmoud, Nadia Al Shiyyab, Frédéric Loore, Jean-Yves Tistaert, Nikolia Apostolou și Safak Timur, cu sprijinul Journalismfund.eu

Marfa de pe „Blue Sky M”: aproape o mie de oameni. Noaptea dinspre 30 spre 31 decembrie 2014.

Un elicopter al Pazei de Coastă italiene zboară deasupra unui cargou care se îndreaptă spre țărmul italian. Cargoul cu numele „Blue Sky M” nu răspunde apelurilor de identificare. Pare că vasul e abandonat, fără căpitan și fără echipaj.

Iar vântul suflă cu putere și marea e agitată. Să fie un vas kamikaze, cu explozibil la bord? În orice scenariu însă, „Blue Sky M” trebuie controlat, așa că agenții Pazei de Coastă italiene iau decizia să coboare pe puntea cargoului. Iar la bord nu găsesc explozibili.

foto 1Ci oameni. Sute și sute de oameni. Îngrămădiți în burta navei de mărfuri generale. Înțeleg pe loc că au de-a face cu încă un vas care transportă ilegal migranți în Europa. Paza de Coastă preia controlul vaporului, care e direcționat spre Gallipoli. După acostare, căpitanul Rani Sarkas, aflat la bord, dar care abandonase comenzile, e arestat.

Zeci de copii și mii de dolari de pasager

„Nu vom uita niciodată acea noapte”, ne-a povestit un reprezentant al unei agenții umani­ta­re care se afla la țărm când cargoul a ajuns la Gallipoli.„Erau 60 de copii la bord și o femeie chiar a născut în timpul călătoriei”. Prețul plătit de migranți pentru scurta excursie pe mare este foarte mare: fiecare pasager pare să fi dat între 4.500 și 6.000 $.

Traficanții au încărcat 768 de migranți pe „Blue Sky M”, de la care au încasat între 3,5 și 4,6 milioane $. O sursă din interiorul Pazei de Coastă italiene ne-a explicat că o navă cargo precum aceasta este mijlocul de transport perfect pentru traficanți, care își cresc la maximum profitul și își reduc la minimum riscurile. Ba chiar există avantaje și pentru membrii echipajului, care pot dispărea ascunzându-se în mulțimea care coboară de pe vas. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul echipajului „Blue Sky M”, dar s-a întâmplat cu alte transporturi ilegale.

Căpitanul a încasat 25.000 de dolari pentru operațiune

O sursă din sistemul judiciar italian a arătat că fiecare membru al echipajului „Blue Sky M” a câștigat cam 5.000 de dolari, în timp ce căpitanul Rani Sarkas a fost plătit cu 25.000 de dolari. Le-a declarat polițiștilor că banii i-au fost dați soției sale, care locuiește în Siria, la Tartous. E posibil ca familia lui Sarkas să fi încasat și pentru alți membri ai echipajului implicați în operațiunea ilegală. Și Ali Assi Amer, inginerul-șef al navei, care a scăpat, a primit 25.000 de dolari de la capii rețelei de contrabandă cu migranți. Dar Sarkas nu a fost la fel de norocos sau de priceput ca alți traficanți: a fost condamnat pentru trafic de ființe umane la șase ani de închisoare și plata unei amenzi de milioane de euro. Hasan Badou, Ramez Suliman și Youssef Kashouf, de asemenea membri ai echipajului de pe „Blue Sky M”, au fost și ei condamnați la închisoare și la plata unor amenzi grele.

Căpitanul Sarkas, căsătorit și tată, cu legături și cunoștințe în multe porturi, a fost și intermediar în tranzacții cu cargouri vechi în numele unor clienți din Orientul Mijlociu. Sarkas a colaborat cu proprietarii unei nave numite Haddad 1 pe care aceștia încercau să o vândă. În septembrie 2015, Haddad 1 a fost capturată de autoritățile grecești după ce o inspecție la bord arătase că aceasta transporta arme. Nava a fost escortată până în Portul Heraklion, unde s-a descoperit că în containerele de pe Haddad 1 se aflau 5.000 de arme de foc automate. Vasul se află și acum în Portul Heraklion.

Rani Sarkas le-a explicat autorităților italiene că fusese recrutat printr-un bărbat cu numele Abu Haidar, din Tartous, să se ocupe de traficul de migranți. Sarkas a mai declarat că Haidar era liderul unei „agenții siriene”, dar sursa noastră din sistemul judiciar italian a arătat că, de fapt, Sarkas pare să acopere pe cineva mult mai important decât Abu Haidar. Cineva care a orchestrat toată operațiunea de trafic de migranți de la bun început.

foto 2Rețeaua de investigație

În ultimele patru luni, o echipă de opt jurnaliști din șase țări și un specialist în traficul de ființe umane au colaborat pentru a descoperi oamenii și firmele care fac profituri grase de pe urma călătoriilor riscante pe care le vând migranților și refugiaților care speră să traverseze Mediterana pentru a ajunge în Europa. Unele din aceste călătorii au sfârșit dezastruos: navele s-au răsturnat ori s-au scufundat, ucigând toți pasagerii. În aprilie 2015, 800 de migranți s-au înecat când nava pe care se aflau s-a răsturnat în largul coastelor libiene.

Echipa de jurnaliști a discutat cu procurorii care investighează aceste cazuri, a cercetat documente comerciale și a verificat informațiile în diverse baze de date maritime. A rezultat, astfel, o listă cu nave suspecte folosite pentru a transporta migranți, aflate pe lista neagră din cauza activităților ilegale în care fuseseră implicate. Unora dintre vase le-a fost interzis accesul în apele teritoriale europene pentru încălcarea regulilor de siguranță maritimă; altele au încălcat embargo-ul impus Siriei; vase dintr-o a treia categorie au fost identificate de către Consiliul de Securitate al ONU ca mijloace de transport pentru traficul de armament. Echipa a descoperit că cel puțin 17 nave cargo au plecat din Turcia între septembrie 2014 și ianuarie 2015, transportând ilegal migranți (printre acestea: „Sandy”, „Paris Zain”, „Vitriol”, „Merkur 1”, „Tiss” și altele). În fiecare săptămână din această perioadă au avut loc operațiuni de salvare. În total, cel puțin 6.000 de migranți au fost îmbarcați la bordul acestor mijloace de transport care sunt nu doar vechi, dar și prost întreținute. Aproape toți migranții erau sirieni. Și toți veneau din Turcia.

În cazul „Blue Sky M”, de exemplu, pasagerii au fost îmbarcați pe coasta sudică a Turciei, în apropierea Siriei. Traficanții au folosit bărci mici pentru a transporta migranții de pe plaja de la Mersin până la cargoul ancorat în larg.

Conexiunea românească

Cei care fac bani din traficul de migranți sunt, în mare parte, sirieni care provin din Tartous și Latakia, cele mai mari porturi siriene aflate pe coasta siriană între Liban și Turcia. Această grupare de traficanți este eterogenă și aduce laolaltă armatori, agenții de import-export, marinari, căpitani de navă și tot felul de intermediari care lucrează cu toții împreună pentru profituri din ce în ce mai mari din afacerea ilegală cu trafic de migranți.

Unele dintre cargourile folosite pentru a transporta migranți din Turcia către Europa aparțin acelorași companii navale. Ceea ce arată existența unei rețele extinse de organizații și companii care lucrează împreună.

Surprinzător, însă, povestea cargoului „Blue Sky M” are mai multe legături cu Galați și Constanța decât cu Tartous și Latakia. Ani la rând, „Blue Sky M” a fost vândut, cumpărat și folosit de către oameni aparținând aceluiași grup de afaceriști din cele două orașe portuare românești. Cu toții sunt profesioniști de shipping, unii dintre ei având legături cu afaceri dubioase, inclusiv trafic de armament.

Port la Marea Neagră, Constanța e de multă vreme un paravan pentru tot felul de activități ilegale, dar și punct de intrare în Uniunea Europeană. Echipa de jurnaliști a reușit să identifice coloana vertebrală a organizației la Constanța și Galați, orașe unde diaspora siriană este foarte activă. Printre sirienii care se ocupă de afacerea traficului de ființe umane sunt și unii implicați în trafic de arme și țigări, iar alții au fost și condamnați penal.

foto 3 - Mirror„Blue Sky M”, în proprietatea martorului lui Omar Hayssam

În 2011, Saleh Emad, un sirian care locuiește la Galați, a cumpărat „Blue Sky M” de la Bittar Ahmad, un cetățean român de 51 de ani născut la Talkalakh, în Siria. Printre afacerile lui Bittar Ahmad s-a numărat și transportul de cherestea pentru Mustafa Tartousi, un sirian de 54 de ani care deținea companii de shipping la Constanța. În noiembrie 2014, Tartousi a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru că și-a ajutat un fost partener de afaceri, pe Omar Hayssam, să fugă din România în timp ce era cercetat penal pentru răpirea a trei jurnaliști români în Bagdad în 2005. Hayssam a fost scos din țară în 2006 la bordul unui vas aparținându-i lui Mustafa Tartousi, Iman T, și transportat în Egipt. În 2008, Omar Hayssam a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru terorism. Fuga sa, în 2006, a dus la demisiile procurorului general al României și șefilor de servicii secrete. Bittar Ahmad a fost audiat ca martor în cazul Hayssam, de procurori, în 2006, și de către judecători, în 2014, în timpul procesului lui Mustafa Tartousi. Totuși, Bittar Ahmad nu a fost niciodată pus sub acuzare, deoarece anchetatorii nu au găsit dovezi că acesta ar fi avut legătură cu fuga lui Omar Hayssam din România.

După ce a cumpărat „Blue Sky M”, Saleh Emad a încheiat un contract cu Mikhael Deaibes (prin firma acestuia, Mike Shipping SRL), un libanez care locuiește la Constanța, pentru ca acesta din urmă să se ocupe de actele de agenturare ale navei, dar și ale altor două, „Blue Sky S” și „Blue Sky E”. Saleh Emad a contractat și firma Info Market SRL din Constanța, al cărei rol era să asigure certificatele de siguranță navală pentru Blue Sky M. La vedere, însă, proprietarul „Blue Sky M” este aproape imposibil de aflat oficial: deși Saleh Emad a admis, într-o discuție telefonică purtată cu echipa noastră de jurnaliști, că a cumpărat „Blue Sky M” de la Bittar Ahmad, cargou pe care l-a deținut până în 2014, nava nu este înregistrată pe firma deținută de el în România, Syrom Shipping SRL Galați.

foto 4 - mashable.comVânzarea navei în 2014, ne-a dezvăluit Mikhael Deaibes, s-a făcut printr-o companie offshore din Panama, Blue Sky Shipping Int SA. De altfel, în cazul multor nave, aceasta este procedura curentă: înființarea unei companii offshore care, în acte, să fie proprietarul vasului. Motivul principal al manevrei nu este neapărat ascunderea adevăratului proprietar, deși și acesta este valabil, cât protejarea proprietarului de plata unor eventuale daune în cazul unor accidente.

Offshore înființat special pentru vânzare

Cum a ajuns „Blue Sky M” să fie implicată într-o operațiune de contrabandă cu migranți și care era proprietarul navei în momentul preluării acesteia de către paza italiană de coastă? În mod foarte convenabil, cargoul a fost vândut cu numai câteva săptămâni înainte de operațiunea ilegală de trafic de ființe umane. Conform documentelor obținute de către echipa noastră de jurnaliști, cumpărătorul „Blue Sky M” a fost un alt sirian, Ahmad Haj Hamoud, de 31 de ani. Am intrat în posesia unei copii a pașaportului său, printr-o sursă din România, iar datele au fost ulterior confirmate de către Ministerul Transporturilor din Republica Moldova („Blue Sky M” era înregistrat sub pavilion moldovenesc). În ciuda documentelor pe care le deținem, însă, nu există certitudinea că, într-adevăr, Ahmad Haj Hamoud ar fi cumpărătorul real al navei, câtă vreme tranzacția a fost efectuată prin companii offshore. Este sigur, însă, că în acte cumpărătorul e compania Junos International Inc., înființată în Belize (deținută, pe hârtie, de Ahmad Haj Hamoud), iar vânzătorul este Fairway Navigation Ltd din Insulele Marshall. Din documente mai reiese că vânzarea a avut loc pe 8 decembrie 2014, cu trei săptămâni înainte ca vasul să ajungă în Italia. Firma Junos International Inc., de altfel, pare să fi fost destinată acestei tranzacții: conform registrului companiilor din Belize, a fost înființată pe 18 noiembrie 2014.

Traseul contrabandei cu migranți: Bulgaria – Turcia – Italia

foto 5 - telegraph.co.ukOperațiunea de trafic de ființe umane a început imediat ce cargoul „Blue Sky M” a fost vândut către Ahmad Haj Hamoud. La momentul vânzării, nava se afla în portul bulgăresc Varna, a navigat apoi prin strâmtoarea Dardanele spre portul turcesc Mersin. Pe 20 decembrie, a avut o avarie de motor la Tasucu, un port pe coasta sudică a Turciei – sau cel puțin asta a comunicat echipajul autorităților portuare. Tasucu e un port mic la 100 de kilometri vest de Mersin. Pe 28 decembrie, cu migranții probabil la bord deja, cargoul a navigat mai întâi spre Grecia, apoi spre Italia. Două zile mai târziu, „Blue Sky M” era capturat de către Paza de Coastă italiană.

Episodul 2: Galați și Constanța, centrele combinațiilor cu nave pentru refugiați

Cine se află, totuși, în spatele vasului de traficanți „Blue Sky M”? La data preluării cargo-ului de către paza de coastă italiană, în noaptea de 30 decembrie 2014, „Blue Sky M” era oficial în proprietatea off shore-ului Junos International Inc din Belize. Asociatul unic al acestei companii offshore este sirianul Ahmad Haj Hamoud, așa cum reiese din documente intrate în posesia echipei de investigații. În ciuda eforturilor jurnaliștilor din România, Turcia, Italia și Siria, nici o informație relevantă nu a fost obținută despre acest sirian născut în 1984. Cu alte cuvinte, Ahmad Haj Hamoud pare anonimul perfect care să acopere, de fapt, adevărații capi ai rețelei de trafic de migranți. Singurul care, în acest context, putea oferi mai multe informații despre Ahmad Haj Hamoud era celălalt personaj din tranzacție, adică vânzătorul, respectiv Saleh Emad.

foto 6 - telegraph.co.ukAcesta este sirian, dar locuiește la Galați cel puțin din anii ʹ90.

În discuția telefonică avută cu noi, Saleh Emad ne-a răspuns, ironic, că nu are încă cetățenie română pentru că nu are suficientă “vechime” în țară, e aici de “doar” 26 de ani. Saleh Emad deține o singură companie în România, Syrom Shipping SRL Galați, integral.

Este o societate comercială de agenturare, care se ocupă de actele portuare necesare vaselor. În lumea agenților de shipping și a oamenilor de afaceri navale din Galați, Saleh Emad este cunoscut ca unul care “duce nave la fier vechi în Turcia”.

Prin intermediul unor companii offshore, însă, sirianul este și armator: deține nave. De altfel, a și admis că a fost proprietarul „Blue Sky M”, dar susține că i-a vândut-o unui alt sirian, lui Abdul Osaili, la mijlocul anului 2014. Abdul Osaili a fost și căpitanul vasului „Blue Sky M” și este cunoscut în mediul marinăresc de la Constanța, unde ajunge destul de des la bordul câte unei nave.

Osaili a vândut un morman de fier vechi plutitor

foto 7 - The GuardianAșadar, în decembrie 2014, cel care i-a vândut „Blue Sky M” lui Ahmad Haj Hamoud a fost Abdul Osaili. Informația ne-a fost furnizată nu doar de către Saleh Emad, dar și de către Johar Hasan (un alt sirian cu afaceri navale la Constanța) și de către un alt personaj din mica lume a shipping-ului constănțean, a cărui identitate nu o vom dezvălui. Abdul Osaili, însă, nu a fost de găsit de către echipa de investigații. În ciuda numeroaselor apeluri pe numărul său de mobil (unul bulgăresc, Osaili fiind foarte des prezent în portul Varna) și a mesajelor trimise, Abdul Osaili nu a fost de acord să stea de vorbă cu noi. Ceea ce naște suspiciuni asupra vânzării „Blue Sky M”, cu atât mai mult cu cât căpitanul s-a lăudat cu un preț mult prea mare pentru starea navei. Personajul a cărui identitate am decis să o protejăm a dezvăluit echipei de jurnaliști că „Blue Sky M” era de vândut ca fier vechi și că nu mai putea respecta condițiile legale de siguranță pentru navigat. Mai mult decât atât, Abdul Osaili căuta doar un moment propice pentru a o vinde în Turcia, țara cunoscută ca cimitir al navelor din Marea Neagră. Cu toate acestea, a adăugat sursa noastră, căpitanul „Blue Sky M” s-ar fi lăudat că ar fi obținut 400.000 de dolari din vânzarea vaporului, un preț de două ori mai mare decât ar fi primit pentru cargo-ul tăiat la fier vechi.

Citiți continuarea acestei anchete internaționale în ediția online a cotidianului „România liberă”:

episodul-ii–reteaua-romano-siriana-a-traficului-de-migranti-spre-europa–galati-si-constanta–centrele-combinatiilor-cu-nave-pentru-refugiati-408758.

Foto: mirror.co.uk; Reuters; France Presse: The Telegraph

 

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter
Etichete:

Articole scrise de