Răzvan Teodorescu, ministrul care a lăsat Galațiul fără nava „Libertatea”

Autor :

Data : 13 ianuarie 2016

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

În perioada în care a fost ministrul Culturii, Teodorescu a semnat ordinul prin care nava a fost declasată din Categoria „Tezaur” și scoasă definitiv din țară

Timp de cinsprezece ani a fost o enigmă cum a fost scoasă definitiv din țară nava „Libertatea”, care a fost simbolul Galațiului timp de câteva zeci de ani. Multă vreme a fost considerat vinovat de pierderea navei de către statul roman fostul ministrul al Culturii Ion Caramitru. O acuzație nedreaptă, pentru că ministrul Caramitru a făcut tot ce a fost posibil pentru salvarea fostului iaht regal.

Caramitru este cel care în 1998, când era ministru al Culturii, a inclus nava „Libertatea” în categoria „Tezaur” a Patrimoniului Cultural Național. În 1999 a fost scoasă din țară, cu aviz de export temporar al Ministerului Culturii, pentru reparații la un șantier naval din Marea Britanie și trebuia adusă în țara după un an. Avizul a fost prelungit, cu un an și apoi cu încă un an.

În 2002, cel care era pe atunci ministru al Culturii în Guvernul Năstase, Răzvan Teodorescu, a semnat ordinul prin care nava a fost declasată din Categoria „Tezaur”. Tot Răzvan Teodorescu i-a comunicat proprietarului navei că nu mai trebuie să aducă în România nava „Libertatea”.

După câțiva ani în care cererile adresate Ministerului Culturii pentru clarificarea situației navei „Libertatea” au rămas fără răspuns, am reușit să intrăm în posesia punctului de vedere oficial al ministerului.

dadc0bbb-4448-4e4f-ae21-f958a9d224beNava „Libertatea”, iahtul Caselor Regale din Marea Britanie și România

Nava „Libertatea” a fost înscrisă în Categoria „Tezaur” prin Ordinul nr 3.041/1998, al ministrul Culturii de la vremea aceea, Ion Caramitru. Includerea navei în Patrimoniul Cultural Național era justificată prin faptul că fusese atât iaht regal al Casei Regale a Marii Britanii în perioada 1934 – 1937, cât și iahtul regal al Casei Regale a României, în perioada 1937 – 1947.

Nava construită în 1930 pentru o aristocrată britanică, a devenit în 1934 iahtul regal „Nahlin”, al Casei Regale din Marea Britanie, fiind cumpărat de Regele Edward al VIII-lea.

În 1937, yahtul a fost cumpărat de Guvernul Tătărăscu, cu suma de 120.000 de lire sterline, a fost botezat “Luceafărul” şi a fost dăruit Casei Regale.

Pe 6 ianuarie 1948, nava a fost naţionalizată de comunişti, fiind botezată „Răsăritul” şi mai târziu „Libertatea”, nume sub care a fost acostată la cheu, la Galaţi, fiind utilizată ca restaurant plutitor. După 1990 a intrat în patrimoniul SC Regal SA Galați, foasta rețea a restaurantelor de stat.

Escapadele amoroase care a dus la abdicările lui Eduard al VIII-lea și Carol al II-lea

Există o coincidență interesantă între poveștile celor doi regi care au călătorit la bordul iahtului. După ce Eduard al VIII-lea al Marii Britanii a fost obligat la presiunea presei britanice să abdice după o escapadă amoroasă la bordul iahtului, cam același lucru i s-a întâmplat și lui Carol al II-lea.

În 1936, Eduard al VIII-lea şi amanta acestuia, Wallis Simpson, soția unui afacerist american, au efectuat, la bordul lui „Nahlin”, o croazieră pe Mediterana. Escapada amoroasă a fost dezvaluită de presa engleză, iar scandalul a produs o criză care a dus la abdicarea lui Edward al VIII-lea. Pe tron a venit regele George al VI-lea, fratele lui Eduard al VIII-lea şi tatăl actualei regine Elisabeta a-II-a. Eduard a plecat în exil, împreună cu iubita sa, care i-a devenit soţie. Acest episod din istoria Angliei a fost abordat în filmul “Discursul Regelui”, protagonistul principal fiind Regele George al VI-lea.

Istoria s-a repetat în august 1939. Regele Carol al II-lea a plecat în croazieră la Istanbul, la bordul yahtului “Luceafărul”, cu amanta sa, Elena Lupescu. Ca „paravan”, la bord se mai aflau Livia Auschnitt, soţia industriaşului Max Auschnitt, şi Irina Malaxa, fiica industriaşului Nicolae Malaxa.

Croaziera erotică la bordul yahtului cumpărat din banii Guvernului, a crescut nemulţumirile clasei politice faţă de rege. Nu a contat la fel de mult ca în Marea Britanie, la noi clasa politică era și atunci mai concesivă, dar după un an, Carol al II-lea abdica, pe tron urcând fiul său, Majestatea Sa Regele Mihai. Ca şi Eduard al VIII-lea, Carol al II-lea a părăsit ţara alaturi de iubita sa, Elena Lupescu, cu care s-a căsătorit în 1947.

ad7f0f90-81b4-4805-899a-19b5cca5627dPrețul simbolului Galațiului: 265.000 de dolari, fără TVA

Deși nava Libertatea era inclusă în Categoria „Tezaur”, în 1998 SC Regal SA Galați, condusă de directoarea Elena Trandafir a organizat licitația pentru vânzarea navei. Trandafir avea acordul sucursalei FPS, condusă de Horia Axinte și a sucursalei FPP Moldova, condusă de Mugurel Trandaf.

La licitaţia care a avut loc pe 16 decembrie 1998 a fost un singur participant, compania engleză Edminston Company Ltd, care a și câștigat, oferind pentru navă suma derizorie de 265.000 de dolari, fără TVA.

Dosare penale și război în instanțe între ministrul Caramitru și protagoniștii vânzării navei

Potrivit documentului care ne-a fost transmis de Ministerul Culturii, licitația organizată de SC Regal SA Galați a fost subiectul mai multor dosare de cercetare penală și procese.

În paralel cu organizarea licitației, SC „Regal” SA Galaţi a contestat în instanță clasarea iahtului „Libertatea” în Categoria „Tezaur”. Prin adresa nr 841/1998, „Regal” SA a deschis acțiune în instanță împotriva Ministerului Culturii, cerând anularea deciziei Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. În dosarul 841/44/1999, instanța de la Curtea de Apel Galaţi a pronunțat sentința civilă nr. 37/37.02.1999, prin care a respins cererea „Regal” SA. Astfel, Ministerul Culturii a câştigat procesul, iar sentinţa a rămas definitivă şi irevocabilă întrucât SC „Regal” SA nu a făcut recurs.
La două săptămâni după licitația la care a fost vândută nava „Libertatea” ministrul Culturii Ion Caramitru a adesat IPJ Galați plângerea penală nr 6.115/28.12.1998, cerând achetarea conducerii SC „Regal SA” pentru vânzarea unui bun al Patrimoniului Cultural Național. Plângerea penală o viza pe Elena Trandafir, dar și pe directorii FPS și FPP Moldova, respectiv Horia Axinte și Mugurel Trandaf.

Dosarul a fost transmis de IPJ Galați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi care prin adresa nr. 129/22.04.1999 a informat Ministerul Culturii că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor care au organizat licitaţia, întrucât „faptei îi lipsesc elementele constitutive sub aspectul vinovăţiei şi a pericolului social, cerute de legea penală”.

Ministerul condus de Ion Caramitru a făcut o nouă încercare, formulând  plângere împotriva Ordonanţei nr. 129/1999 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, solicitând reluarea urmăririi penale. Prin adresa nr 347/28.06.1999 Ministerul Culturii a fost înștiințat că și această plângere a fost respinsă ca nefondată, deoarece „s-a dispus în mod corect scoaterea de sub
urmărire penală a persoanelor care au organizat licitaţia”.
La rândul său compania Edminston Company Ltd a formulat la Curtea de Apel Constanța o plângere împotriva Ministerului Culturii, cererea de chemare în judecată  nr 1.404/1999 având ca obiect anularea Ordinului nr. 3.041/1998, prin care s-a dispus clasarea iahtului „Libertatea” în categoria „Tezaur”. În urma probelor administrate, Curtea de Apel Constanța a respins  ca nefondată acţiunea Edminston Company Ltd. Era a doua victorie în instanță obținută de ministerul condus de Ion Caramitru și încă șanse ca nava „Libertatea” să fie păstrată în țară, la Galați.

Cu Guvernul Năstase, schimbare de tactică a Edminston Company

După preluarea puterii de către Guvernul Năstase, Nicholas Edminston, proprietarul Edminston Company Ltd a schimbat tactica. A încercat să scoată totuși nava din țară mizând pe faptul că noii guvernanți îi vor aproba cerererile. La Ministerul Culturii fusese instalat Răzvan Teodorescu. Edminston Company a solicitat Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor eliberarea avizului de export temporar în vederea restaurării iahtului, la Şantierul Naval Even Port Royal din Marea Britanie, unde a fost construită nava.

În ședința din 15.09.1999, comisia a aprobat Certificatul de export temporar nr.131/17.09.1999. Ministrul Culturii Răzvan Teodorescu, a emis Ordinul ministrului culturii nr 2042/24.09.1999 prin care se aproba părăsirea teritoriului național al României de către nava „Libertatea” pentru perioada 19.09.1999 – 25.08.2000.

În răspunsul Ministrului Culturii ni se precizează că au fost aprobate mai multe solicitări de prelungire a perioadei de scoatere din țară a navei: „Ulterior au fost făcute mai multe solicitări de prelungire a exportului temporar și acestea au fost aprobate pentru perioadele: 25.08.2000 – 24.08.2001(aprobat în ședința Biroului Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din data de 3.07.2000; Certificat de export temporar nr. 155/07.07.2000); 25.08.2001- 24.04.2002 (Certificat de export temporar nr. 190/05.09.2001) și 25.04.2002- 05.09.2002 (nr. inreg. 219/22.04.2002)”.

Ministrul Răzvan Teodorescu a semnat ordinul prin care „Libertatea” a fost scoasă definitiv din țară

După aceste reușite preşedintele Edminston Company Ltd a încercat și victoria finală, cerând Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor trecerea navei „Libertatea” din Categoria „Tezaur” în Categoria „Fond”, pentru că un bun din a doua categorie putea fi trecut peste graniţă fără nici un fel de aprobări. Prin Hotărârea nr 2/08.07.2002, comisia a aprobat cererea lui Edminston. În baza acestei hotărâri a comisiei, ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu a emis Ordinul nr. 2.600/17.07.2002, prin care nava „Libertatea” a fost trecută din Categoria „Tezaur” în Categoria „Fond”.

Apoi, printr-o adresă semnată de ministrul Răzvan Theodorescu, Ministerul Culturii i-a comunicat lui Nicholas Edminston că pe data de 23.07.2002 Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Constanţa a aprobat exportul definitiv al navei “Libertatea” și că nu mai era obligată să readucă nava în ţară.

E greu de spus de ce procedurile s-au derulat prin direcţia de la Constanţa şi nu prin Direcţia pentru Cultură Galaţi, unde nava fusese înregistrată, în 1998, ca bun din Categoria „Tezaur”. Probabil că dispoziția a fost dată tot de ministrul Răzvan Teodorescu.

Oricum, chiar și fără aceste detalii măcar ne-am ales măcar cu clarificarea modului în care a fost „exportat” simbolul Galațiului, nava „Libertatea”. 

Sigur, nava „Libertatea” arată altfel acum, după reparații și restaurările de 44 milioane euro. A redevenit iahtul regal „Nahlin”, care a aparținut Casei Regale a Marii Britanii. Dacă ar fi fost păstrat în România, la Galați, nu ar fi investit nimeni un sfanț în restaurarea iahtului „Luceafărul”, care a aparținut Casei Regale a României.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de