Pucheanu contrazice surpările și specialiștii și zice că Faleza n-are nevoie de consolidări

Data : 25 iunie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Primarul vrea să facă consolidări suplimentare ale taluzului cu scări și și „zone de parcare efectiv în mal”.

Primarul Ionuț Pucheanu este lipsit de griji în privința stabilității Falezei și în pofida surpărilor care s-au produs din 2010 până în prezent și a avertizărilor specialiștilor cu privire la tasarea acentuată a taluzului susține că nu sunt probleme în această privință.

De fapt, Pucheanu nu are argumente solide cu care să infirme constatările specialiștilor de la Academia Română și de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, care în 2014 au realizat o expertiză a falezei, bazându-se pe faptul că în 2017 a comandat la rândul său o expertiză firmei SC Proexrom SRL Iaşi, iar firma ieșeană nu a stabilit până acum că ar fi probleme în privința tasării taluzului.

Primarul este optimist și în altă privință. Firma din Iași va face o monitorizare şi o analiză aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei Galaţi, pe o perioadă de trei ani, iar asta înseamnă că va fi finalizată prin 2021, când el nu va mai fi primar.

Pucheanu: nu sunt niciun fel de probleme cu Faleza

Primarul Galațiului a lansat marți un concurs de proiecte proiecte arhitecturale pentru reamenajarea și refuncționalizarea Văii Țiglinei și Falezei Dunării. În privința stabilității taluzului Falezei, despre care specialiștii susțin de peste zece ani că sunt probleme grave, Pucheanu susține că nu sunt niciun fel de probleme:

„Faleza nu se duce nicăieri. Ea e acolo, o să rămână. Nu alunecă nici cu un centimetru, nici cu un metru, nici cu un kilometru. De mai bine de un an de zile se monitorizează Faleza. La cele 12 puțuri forate, de monitorizare, s-au observat acumulări de apă doar într-unul singur. Întradevăr, am observat o colmatare a zonelor de colectare gândite ce către constructor la momentul construcției falezei, dar asta se poate remedia extrem de ușor”, a declarat Ionuț Pucheanu.

Primarul susține că surpările care s-au produs din 2010 până în prezent se datorează scurgerilor de apă din conducta pentru irigarea terenurilor de pe Faleză: „Zonele cu probleme au apărut datorită unei proaste sistematizări legat de apele pluviale și nu în ultimul rând, de acea țeavă care alimenta până nu demult sistemul de irigații al celor de la Gospodărie Urbană, țeavă care a suportat numeroase avarii în decursul anilor. Dacă vă veți interesa cam unde s-a intervenit asupra țevii, veți vedea că în zonele respective întradevăr Faleza Superioară sau partea pietonală, trotuarul de pe Faleza Superioară a suportat și el avarii”.

Pucheanu vrea să consolideze faleza cu scări și cu „zone de parcare efectiv în mal”

Primarul vrea ca odată cu reamenajarea Falezei să realizeze și o consolidare suplimentară a taluzului prin construirea unor noi scări dar și prin construirea unor parcări la partea superioară a malului:

„Noi spunem că o eventuală stabilizare suplimentară a Falezei prin construcțiile pe care le-am gândit de-a latul Falezei – mă refer la aceste scări care ar trebui să facă legătura între partea inferioară și partea superioară a Falezei – vor putea exercita și elemente de susținere, pentru că vor fi construcții mult mai complexe și mult mai consistente și cred că vor avea un aport pentru o stabilizare suplimentară, dacă mai e nevoie, a Falezei.

Ne gândim și la zone de parcare efectiv în mal. Avem un proiect pe care sperăm ca cineva să îl poată pune în aplicare”.

Pe Faleză va mai fi contruit un cinematograf în aer liber, dar și amfiteatre ca cel de la Foișor și module pentru comerțul cu produse alimentare după modelul din Portul Tomis din Constanța.

„E o problemă uriașă!” au avertizat specialiștii de la Academia Română și Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti

De-a lungul anilor, expertizele au demonstrat că din punctul de vedere al stabilității taluzului Falezei situația este destul de gravă. Din 2010, când s-a produs prima surpare în carosabilul de la „Valurile Dunării” au fost realizate mai multe expertize.

Prof. dr. ing Eugen Luca, unul dinte autorii expertizei din 2012 a participat la o dezbatere organizată de Asociația „Galați, orașul meu” și a explicat cum a fost distrusă faleza prin autorizarea construcțiilor grele, blocuri cu zece etaje, în zona de protecție a taluzului:
„Pe platforma superioară a fost stabilită o zonă de gardă, pentru ca acele construcții să se facă mai departe, la 50-60 de metri, pentru că prin greutatea proprie a construcțiilor, prin posibile pierderi de apă, riscăm să punem în pericol stabilitatea falezei. S-a creat în taluz nu numai tasare, ci și alunecare pentru că nu au fost respectate regulile și au fost construite vile și blocuri înalte, la distanțe mult mai mici decât cele impuse inițial, zona de gardă fiind acum de 15 metri față de 50-60 de metri cât era prevăzută inițial”, a precizat profesorul Luca.

La aceeași dezbatere, prof. univ. dr. Manole Stelian Șerbulea de la Universitatea Tehnică de Construcții București, care a lucrat la expertiza realizată în 2014, analizând situația taluzului în 16 secțiuni ale reliefului acestuia, a avertizat că situația falezei din Galați este critică: „Nu trebuie să fim nici alarmişti, nici să înţelegem că nu e o problemă uriaşă”, a spus profesorul. El a adăugat că „în zona Falezei Superioare, din monitorizările din satelit şi terestre, s-a pus în evidenţă că există o dinamică accentuată, din cauza umpluturilor făcute din anii ’60”.

Potrivit acestuia, situația chiar s-a înrăutățit de la expertiza din 2012 la cea din 2014. „Lucrurile sunt chiar puțin mai triste față de expertiza din 2012. Din măsurătorile pe care le-am făcut și pe drumul de coastă sunt vizibile deja fisuri în asfalt, ceea ce înseamnă că deja deplasările se produc. Sunt deplasări confirmate.

Nu vreau să creez panică, dar în zona aceasta, cea mai apropiată de Grădina Botanică (Complex „Francezi”- n red), avem deplasări la adâncimi foarte mari, la adâncimi de 30 de metri. Deplasările înregistrate variază. În zona de la Elice am avut deplasări la nivelul de 10 mm într-o lună, dar cea mai defavorabilă situație am avut-o lângă Grădina Botanică, unde deplasarea este de tip de forfecare, suprafața de cedare este pe la 30 de metri adâncime și deplasările sunt de 3 cm”, a spus profesorul Șerbulea.
O deplasare de 3 cm pe lună înseamnă o deplasare de 36 cm pe an.

Primarul Pucheanu se ascunde în spatele propriei expertize, care va fi gata în 2021

Primarul Ionuț Pucheanu nu a avut încredere în expertiza efectuată pe vremea lui Marius Stan, chiar dacă fusese realizată de specialiștii de la Academia Română și de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

„Aceea n-a fost o expertiză! A fost o lucrare de diplomă! Nu o mai luaţi în considerare! Au fost nişte măsurători făcute cu un sistem de măsurare neomologat”, declara Pucheanu în 2018.
Primarul a comandat o nouă expertiză. Astfel, Primăria Galați a încheiat cu firma SC Proexrom SRL Iaşi un contract în valoare de 130.000 lei fără TVA pentru „inspecţie tehnică a lucrărilor publice – zona Faleză”.

Firma din Iași va face o monitorizare şi o analiză aprofundată a tuturor parametrilor privind solul Falezei Galaţi, pe o perioadă de trei ani. A început forajele în februarie 2018 și asta înseamnă că expertiza va fi finalizată prin 2021, când Pucheanu nu va mai fi primar.

Deci a „rezolvat” (așa cum a putut) una dintre problemele grave cu care se confruntă Galațiul și gălățenii.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de