Primarul Ionuț Pucheanu este cercetat penal pentru abuz în serviciu

Data : 27 iunie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

E acuzat de distrugerea mai multor clădiri din Galați prin refuzul Primăriei de a lua măsuri de reducere a nivelului pânzei freatice.

Surparea de carosabil produsă recent pe strada Navelor și tasările de pe strada Brăilei și strada Basarabiei, tasarea  din toamna trecută a zonei blocurilor B8 și R2 din Mazepa 1, demonstrează că la Galați nivelul pânzei freatice devine distrugător.

Situația are mai multe cauze. Cum Galațiul este construit în procent de 90% pe un strat de loess cu grosimea de la 8 la 25 de metri este necesară respectarea cu strictețe a normativului din construcții NP 125/2008, care impune reguli speciale pentru ca apele provenite din precipitații să nu se scurgă la fundațiile clădirilor, pentru că în prezența apei stratul de loess suportă tasări suplimentare iar asta duce la tasarea clădirilor începând de la fundație și se ajunge în cele din urmă la distrugere, la afectarea structurilor de rezistență și dezmembrarea acestora.

Sunt necesare două categorii de măsuri. În primul rând trebuie eliminate scurgerile de apă din conducte (de către Apă Canal SA), iar în al doilea rând trebuie sistematizate spațiile verzi din jurul blocurilor și a celorlalte clădiri (de către Gospodărire Urbană SRL), astfel încât aceste terenuri să aibă pante care să îndepărteze apele de zona fundației clădirii,  iar pe măsura posibilităților apele din precipitații, inclusiv scurgerile de pe acoperișuri prin intermediul burlanelor, să fie preluate prin rigole și deversate în sistemul de canalizare.

Deși Consiliul Local a adoptat două hotărâri prin care instituie respectarea acestor norme tehnice la construcțiile ridicate la Galați, dar și realizarea lucrărilor necesare pentru intrarea în legalitate a construcțiilor vechi, Primăria Galați nu a întreprins nici un fel de măsuri, iar aceasta duce la tasările și surpările din ce în ce mai dese din oraș. Această indiferență i-a adus primarului Pucheanu un dosar penal.

Pucheanu cercetat penal pentru abuz în serviciu

Primarul Ionuț Pucheanu, este cercetat penal pentru abuz în serviciu întrucât Primăria Galați a refuzat sistematic să pună în practică Hotărârile Consiliului Municipal nr 259/14.08.2001 și nr 21/05.02.2004 care prevăd măsuri de reducere a nivelului pânzei freatice, această indiferență ducând la distrugerea mai multor clădiri din oraș.

În plângerea depusă la Parchetul Judecătoriei Galați de Asociația EcoGal împotriva primarului Pucheanu și a șefului Direcției Infrastructură și Lucrări Publice a  primăriei, Cristian Capeţis, se spune că cei doi au permis, prin neintervenție, distrugerea caselor și locuințelor în urma creșterii nivelului apei subterane. Sunt date ca exemple blocurile C 20 și E4 din cartierul Ţiglina 1, blocurile B8 şi B7 din cartierul Mazepa, Şcoala 5 şi blocul K1 din cartierul Micro 17.

„Acuz pe primarul Ionuţ Pucheanu şi pe directorul tehnic din Primărie pentru distrugerea proprietăților noastre (apartamente şi case) prin încălcarea Normativului NP 125/2008 şi a Legii 10/1995 de către SC Apă Canal, SC Gospodărire Urbană şi cele 130 de asociaţii de proprietari care au pierderi de apă în subsol.

SC Apă Canal SA nu face exploatarea corectă a rețelelor purtătoare de apă și a construcțiilor hidrotehnice concesionate (control zilnic, întreținere și reparații). În anul 2001, la insistența Asociației Ecogal, ministrul Miron Mitrea a cerut Raportul nr 339/CS/23.02.2001 Inspectoratului pentru Construcții Galați, din care rezultau 90 de asociații cu pierderi de apă în subsol. Cât de mult s-a ”străduit” Apă Canal SA dacă în 2019 apar 130 de asociații cu apă în subsol ?

Revoltătoare este ”paragina de suprafață” începută pe vremea totalitară (1963 – 1992) și continuată de ADP și apoi de Gospodărire Urbană SRL pe circa 30% din intravilanul Galațiului. După 56 de ani, nici astăzi directorul Primăriei și cel al Gospodărire Urbană SRL nu știu că sunt obligați să amenajeze zona construită conform normativului NP – 125/2008”, se spune în plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă  Judecătoria Galați de hidrologul Romeo Cândea, reprezentant al Asociației Ecogal.

Primarul Ionuț Pucheanu și directorul Cristian Capețis, în calitatea lor de reprezentanți legali ai municipalității sunt acuzați de distrugerea mai multor clădiri din oraș: „După 1992, SC Apă Canal SA, SC Gospodărire Urbană SRL și directorii din Primărie au distrus: Complexul Francezi, blocul E4 – Țiglina 1, Școala nr 5 – Micro 17, blocul K1 – Micro 17, blocul C20 – Țiglina 1, Blocul B8 – Mazepa 1, blocul B7 – Mazepa 1”.

Indiferență devastatoare: sute de blocuri fără racorduri de canalizare

Primarul Pucheanu și directorul Capețis sunt acuzați și de o stare de fapt de care sunt vinovați în mod direct, situație din actualul mandat. Sunt date ca exemple cele 400 de scări de bloc fără racorduri de canalizare.

Reamintim că recent de Apă Canal SA a anunțat că în urma unor verificări s-a descoperit că sute de blocuri din Galați nu au racorduri la canalizare, apele menajere scurgându-se în subsoluri:

„În urma verificărilor efectuate la blocurile din municipiul Galați, s-au constatat deficiențe majore în ceea ce priveste funcționarea instalațiilor interioare de canalizare la un număr de 130 asociații de proprietari, respectiv la 412 blocuri/scări. În cazul acestora, racordurile de preluare apă menajeră fie lipsesc (403 blocuri/scări), fie sunt rupte sau deteriorate (9 blocuri/scări), deversarea apelor uzate menajere făcându-se direct în subsolurile blocurilor și pe radierul tunelelor tehnice aferente blocurilor sau domeniului public”, se spunea în comunicatul Apă Canal SA.

Nici astăzi, după aproape două luni, primarul Ionuț Pucheanu nu a anunțat ce măsuri se vor lua pentru remedierea acestei situații.

Parchetul Judecătoriei Galați confirmă începerea cercetărilor în dosarul penal al lui Pucheanu

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a confirmat că a fost constituit dosarul penal nr 2.359/P/2019, care a fost transmis la Poliţia Municipiului Galaţi, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de Art. 297 NCP, de abuz în serviciu.

„Urmare a plângerii dumneavoastră din data de 04.04.2019, înregistrată la unitatea noastră sub nr 2359/P/2019 vă comunicăm că a fost constituit dosarul penal cu numărul de mai sus, acesta fiind trimis la Poliția Municipiului Galați. în vederea efectuări cercetărilor sub aspectul  săvârșirii infracțiunii/infracțiunilor prevăzute de art 297”, se spune în adresa semnată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, procuror Cristina Emanuela Mărgărit.

Pedepse de la 2 la 7 ani de închisoare

La art 297 din Noul Cod Penal, abuzul în serviciu este definit ca fapta funcționarului nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos atribuțiunile de serviciu, iar prin aceasta provoacă pagube, pedepsele fiindde la 2 la 7 ani de închisoare:

„Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Deși au aprobat adoptarea normelor tehnice, edilii nu le dau importanță

În urmă cu 18 ani, Consiliul Municipal Galați a adoptat hotărârea nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați”.

Trei ani mai târziu, prin hotărârea Consiliului Municipal Galați nr 21/05.02.2004, Normativul P7/2000, care stabilește reguli precise pentru construcțiile ridicate pe terenuri sensibile la infiltrațiile apei a fost aprobat ca normă ce trebuie respectată la toate construcțiile ridicate în oraș.

Între timp, Normativul P7/2000 a fost completat fiind înlocuit cu Normativul NP  – 125/2008.

Ce reguli impune normativul pentru construcțiile ridicate pe terenuri sensibile la umezire, cum e loessul

Unele dintre prevederile normativului se referă la etanșeitatea conductelor, a canivourilor și tunelelor pentru conducte, care trebuiau aplicate de edilii Galațiului măcar în privința blocurilor P+4 din Țiglina 1, construite fără subsoluri tehnice.

În normativ sunt prevăzute și măsuri care să excludă posibilitatea ca apa din ploi să pătrundă la fundația unui imobil. De la peretele blocului trebuie să fie o zonă de „trotuar de gardă”, cu lățimea de un metru, care să aibă o pantă de cel puțin de 2% pentru a asigura scurgerea apei.

Sub acest trotuar, pentru impermeabilizarea zonei de lângă fundație, trebuie realizată o umplutură compactată, care să împiedice infiltrarea apei. În continuare, spațiul verde trebuie sistematizat astfel încât pe o lungime de 20 de metri de la peretele blocului să aibă o pantă de 2% și „nivelarea terenurilor pentru a se asigura evacuarea totală, fără pierderi, a apelor de suprafață”.

Foto: facebook/ ionuț pucheanu

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de