Primăria are din 2001 „studiul pentru reducerea nivelului pânzei freatice” dar nu face nimic concret

Autor :

Data : 11 martie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Nivelul pânzei freatice e la un metru în „Port” și la 3,5 - 7,5 m la Grădina Publică și Parcul CFR.

Un fenomen care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai frecvent, surpările produse în mai multe zone din Galați pare să nu își găsească o explicație sigură, pentru că de câțiva ani Primăria Galați tot comandă expertize, în special pentru zona cea mai predispusă la alunecări de teren, faleza Dunării.

Expertize peste expertize pentru a se afla ce se știa: marea problemă e nivelul ridicat al pânzei freatice

Înaintea alegerilor locale din 2012, după cea de a 3-a surpare din zona de la „Elice”, fostul primar, Dumitru Nicolae, a comandat studiul geotehnic 994/04.05.2012, bazat pe 9 foraje, care a şi oferit câteva concluzii şi recomandări. Cauza era identificată în creșterea nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor de apă din colectorul de canalizare din zonă.

După doi ani, primarul Marius Stan, a încheiat cu Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti și Academia Română un contract în valoare de 280.000 lei pentru realizarea unui studiu hidrogeotehnic care să identifice cauzele surpării de la Elice. Și de această dată, specialiștii s-au referit tot la creșterea periculoasă a nivelului pânzei freatice ca urmare a scurgerilor din conductele de apă sau termoficare ciuruite de rugină, dar și ca urmare a faptului că în zona de protecție a taluzului falezei au fost ridicate construcții grele.

Au mai trecut 3-4 ani și primarul Ionuț Pucheanu a comandat propria expertiză. În 2017, Primăria Galați a încheiat cu Proexrom SRL Iași un contract de 130.000 lei pentru achiziționarea serviciilor de „inspecție tehnică a lucrărilor publice – zona Faleză, Mun. Galați”, care presupun monitorizarea Falezei Dunării timp de 3 ani. Forajele au început în 2018, așadar expertiza va fi gata prin 2021. După alegeri!

Primăria Galați are din 2001 „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice”

Dumitru Nicolae, Marius Stan și Ionuț Pucheanu, aveau la dispoziție concluzii și recomandări cu privire la măsurile care trebuie întreprinse încă din 2001, când Consiliul Municipal Galați a aprobat hotărârea CLM nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați”.

Acel studiu a fost realizat tocmai pentru a fi „analiza – diagnostic” în baza căreia Primăria Galați să demareze un program de măsuri concrete pentru stoparea creșterii nivelului pânzei freatice.

În acești 18 ani, edilii ar fi trebuit să deruleze în primul rând un program de înlocuire a sutelor de kilometri de conducte de apă și termoficare ciuruite de rugină, pentru ca apa să nu mai ajungă în stratul de loess pe care se află orașul. Potrivit unor date din 2011 ale primăriei uzura rețelelor de conducte de termoficare era de 59,8 % și a rămas la fel în rețelele aferente blocurilor racordate la cele 22 de microcentrale. La fel e și pe partea de apă potabilă, din cantitatea de 35 milioane mc de apă pompată în rețele numai 17 milioane mc ajungând la robinetele gălățenilor și fiind facturată, restul de 18 milioane mc fiind pierderi tehnologice.

Nivel ridicat al pânzei freatice în toate cartierele Galațiului. În „Port” este și la 1 metru

Potrivit documentului din 2001, un procent de 90% din suprafața orașului se află pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri, sensibil la umezire, fapt ce are ca efect tasarea terenului din cauza apelor provenite din ploi și zăpezi sau din conductele sparte.

Creșteri mari ale nivelului pânzei freatice sunt semnalate pe întreg teritoriul orașului, în special în zonele Bulevardul Coșbuc, Țiglina 1, Țiglina 2, IC Frimu, Micro 40, str Domnească (Taluz Brateș), ajungând local și la circa 2 metri de suprafața solului.

Prin 2007, fostul primar Dumitru Nicolae declara că sunt mari probleme în cartierul Țiglina 1, unde au fost efectuate 40 de foraje pentru determinarea nivelului loessului umezit și la mai multe puncte de măsurare a nivelului pânzei freatice a fost constatat un nivel foarte ridicat, de până la 0,9 metri de la suprafața terenului.

Principalele cauze sunt acoperirea cu pământ sau colmatarea văilor naturale cu caracter drenant (Valea Țiglinei, Valea Abatorului, Valea Cătușei) dar și rețeaua hidroedilitară învechită, din care „izvorăște” agent termic și apă potabilă.

Pe platforma înaltă a Galațiului, de la strada Basarabiei către Bariera Traian, nivelul loesului umezit varia de la 4,8 la 5,9 metri. De la strada Basarabiei către faleză, zona care cuprinde cartierele de case, nivelul pânzei freatice era de 10,5 – 11 metri, fiind ceva mai ridicată în zona Bulevardului Coșbuc, unde este la 9 metri.

În zona de pantă care coboară dinspre Bulevardul Coșbuc către strada Domnească, nivelul loessului umezit este de 4 – 5,8 metri de la suprafața solului.

Pe platforma medie a orașului, zona centrală, în partea de la strada Basarabiei spre Grădina Publică, Parcul CFR, Vadul Ungurului, nivelul loessului umezit era la 3,5-7,5 metri, iar în zona de la Basarabiei la Faleză, nivelul loessului umezit era la 12,2–13,8 metri.

Pe platforma joasă a orașului, respectiv în Valea Orașului, de la strada Dogăriei și Cartierul Port nivelul loessului umezit era la 0,7–2 metri în zona dinspre Lacul Brateș și 0,0–1,0 metri în zona dinspre Dunăre.

În cei 18 ani, cu siguranță că nivelul pânzei freatice s-a ridicat, s-ar putea să avem chiar mari surprize, pentru că numai așa s-ar putea explica surpările produse din ce în ce mai des în ultimii ani.

În afară de noi expertize, Primăria Galați nu a întreprins nimic concret și nu respectă nici măcar promisiunea din 2007 a primarului Dumitru Nicolae, ca în baza măsurătorilor efectuate sistematic începând din 2008 să fie postate pe site-ul primăriei nivelurile pânzei freatice în toate cartierele orașului,

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de

Adresa ta de email nu va fi publicată. Sunt obligatorii câmpurile marcate cu *