Interviu cu Gabriela Lenghel, fost procuror: «Nu există „penali”, există inculpați sau condamnați»

Data : 4 martie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

„Pentru a funcționa, Justiția are nevoie de liniște și stabilitate legislativă”, a adăugat Gabriela Lenghel.

Ordonanţa de Urgenţă propusă de ministrul Tudorel Toader şi adoptată recent de Guvern a paralizat sistemul de justiţie din România: procurorii DIICOT şi cei de la parchetele din mai multe oraşe şi-au suspendat activitatea şi au organizat proteste.

Încercând să traducem dezbaterea juridică pe limba cetățenilor simpli, am stat de vorbă cu fostul procuror Gabriela Lenghel, de la PMP Galați:

ReporterMagistrați din toată țara au declanşat zilele trecute o mișcare de protest fără precedent în România, ca reacție la recenta Ordonanță de Urgență 7/2019 prin care se modifică din nou legile justiției. Considerați justificate aceste mișcări?

Gabriela Lenghel – Fără îndoială că evenimentele la care asistăm din 22 februarie și până în prezent demonstrează că există o problemă. Din punctul meu de vedere, magistrații au dreptul să se exprime în exercițiul funcțiunii lor. Cu atât mai mult este justificată această necesitate de exprimare când ne referim la acte normative privind organizarea judiciară, statutul și cariera magistraților pentru că toate acestea au efecte asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

ReporterCare sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele probleme ale ordonanței adoptate în 19 februarie? Punctați, succint și pe înțelesul publicului larg, ce efecte va avea aceasta dacă va rămâne astfel în vigoare?

Gabriela Lenghel – Se încalcă principiul separării carierelor, al simetriei distribuției de competențe ale Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, s-a regândit ierarhizarea existentă în Ministerul Public și principiul constituțional al controlului ierarhic. Este prejudiciat statutul constituțional al procurorului iar dreptul părților ca soluțiile adoptate de un procuror să fie supuse controlului procurorului general, potrivit normelor din procedura penală, devine pur iluzoriu.

Ordonanța își propune să modifice situația juridică a actelor de delegare în funcții de conducere, afectându-le pe cele în curs, deși legea nu retroactivează. Se creează posibilitatea ca orice magistrat, aflat la început de carieră, să poată accede la o funcție de conducere. Se dă posibilitatea unui judecător, care a fost cândva procuror, să devină procuror general, procuror șef DNA, procuror șef DIICOT. Ordonanța aduce o lipsă de claritate a noțiunii de „neîndeplinirea condițiilor de bună reputație” care poate conduce la eliberarea din funcția de magistrat, ceea ce în practică poate genera soluții arbitrare, imprevizibile.

ReporterCredeți în soluția cu suspendarea activităților în Justiție sau ar fi de preferat o judecare în regim de urgență a cazurilor de corupție?

Gabriela Lenghel – Nu cred nici una nici alta. Argumentele de ordin teoretic și practic în cadrul unui dialog loial vor reașeza lucrurile. Ce pot spune este că pentru a funcționa are nevoie de liniște și stabilitate legislativă.

ReporterCe se va întâmpla cu hotărârile definitive date de completele de 5 judecători din 2014 și până acum, în urma recentei decizii a Curții Constituționale?

Gabriela Lenghel – Decizia nr. 685 din 07.11.2018 a Curții Constituționale privind procedura de desemnare prin tragere la sorți a tuturor completelor de cinci judecători se aplică doar de la momentul publicării sale (Monitorul Oficial al României nr. 1021 din 29.11.2018) cauzelor aflate în curs de judecată, celor finalizate în măsura în care justițiabilii (părțile) sunt încă în termenul de exercitare a căilor extraordinare de atac și pentru viitor.

Problema dezlegată de Curtea Constituțională este strâns legată de compunerea instanței, iar dispozițiile care reglementează „compunerea instanței” sunt dispoziții procesual penale care potrivit articolului 13 alin. 1 din Codului de Procedură Penală nu retroactivează.

Spre deosebire de aplicarea legii penale în timp, care este guvernată de principiul aplicării legii penale mai favorabile, legea procesual penală este guvernată de principiul imediatei aplicări.
Adoptarea unui act normativ care să permită aplicarea retroactivă a unor dispoziții procesuale, reprezintă o încălcare a legii fundamentale a României și a principiului autorității de lucru judecat, ce corespunde necesității de stabilitate juridică și ordine socială. Este interzisă readucere în fața instanței de judecată a unor situații deja soluționate.

Reporter – S-a tot vorbit, și a devenit deja un slogan, despre „Fără penali în funcții publice”. Aș vrea să faceți o analiză acestei sintagme și să-mi spuneți dacă se poate vorbi despre o persoană că este penală?

Gabriela Lenghel – Propunerea de la referendum cu tema „Fără penali în funcțiile publice” va fi analizată pe 20 martie de Curtea Constituțională. Cu siguranță, cei peste un milion de români care au semnat și-au exprimat acordul ca o persoană care a încălcat legea să nu poată ocupa o funcție de demnitate publică. În mod firesc, se pune întrebarea: o persoană bănuită că a încălcat legea, în absența unei hotărâri definitive de condamnare, poate fi „penală”? Cu siguranță nu! Termenul „penal”, cu referire la o persoană, nu există în DEX. Avem drept penal, cod penal, răspundere penală sau proces penal, dar niciuna nu se referă la persoane, ci la acțiuni.

Adjectivul „penal” se referă la o conduită în contradicție cu o normă penală și care face obiectul unei acțiuni penale. Atunci când o conduită este bănuită de încălcarea legii va face obiectul unei cercetări penale, însă persoana în cauză (suspectă sau inculpată) nu poate fi numit „penală”. Din două motive: orice persoană (suspectă sau inculpată) care se află în curs de urmărire penală sau de judecată trebuie tratată cu respectarea demnității umane (art. 11 din Codul de Procedură Penală) și orice persoană (suspectă sau inculpată) beneficiază de prezumția de nevinovație (art. 99 din Codul de Procedură Penală). Prezumția de nevinovăție impune reprezentanților statului investiți cu soluționarea cauzei să se abțină de a declara în public că o persoană împotriva căreia s-au formulat acuzații este vinovată până când vinovăția nu va fi legal și definitiv stabilită.

Exista o distincție fundamentală între un comportament bănuit de o încălcare a legii și care face obiectul unei investigații și de un comportament față de care s-a stabilit definitiv că se face vinovat de încălcarea legii. Așadar, rezumând, o persoană bănuită nu poate fi etichetată ca penală. Nu poate fi etichetată ca penală nici persoana față de care s-a stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că a săvârșit o infracțiune pentru că acea persoană devine persoană condamnată.

ReporterAvem de-a face cu o lipsă de comunicare în acest important sector?

Gabriela Lenghel – Nu știu dacă putem vorbi de o lipsă a dialogului, cert este că aceasta poate produce consecințe grave, uneori iremediabile, iar actele normative care să modifice, peste noapte orice domeniu de activitate, orice categorie profesională, trebuie să devină istorie.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de