Garajele de la Tribunal, demolate după 16 ani în care aleșii PSD au tot mutat „supraetajata” prin oraș

Data : 19 martie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Demolarea garajelor pentru construirea primei parcări supraetajate a fost amânată pentru ca PSD să nu piardă voturi.

Incoerenţa, populismul și politizarea excesivă a administrației locale din Galați de către PSD sunt ilustrate de odiseea unui obiectiv edilitar pe care edilii orașului nu au reuşit să îl realizeze nici în 16 ani. Este vorba de o parcare suprateajată. Nimic complicat. Ar fi un banal bloc, necompartimentat în apartamente ci pe spații de parcare delimitate cu vopsea albă.

În 2003, aleșii locali au aprobat construirea unei parcări supraetajate în zona din spatele Palatului de Justiție, în locul celor două baterii de garaje cu acces din strada Regiment 11 Siret.

Garajele nu au fost demolate, pentru că asta ar fi însemnat pierderea de către PSD a voturilor proprietarilor de garaje. Așa că demolarea garajelor de la Tribunal a fost amânată cu anii.

Întâmplarea face că acele garaje au fost demolate recent, în mandatul lui Ionuț Pucheanu, tot primar PSD, dar nu pentru că Pucheanu ar avea vreo deschidere spre reabilitarea peisajului urbanistic al Galațiului, ci pentru că a fost singura variantă găsită de arhitecți pentru sistematizarea arterei din spatele A-urilor, lărgită la două benzi, cu sens unic de la Oficiul 6 spre Tribunal, pentru decongestionarea traficului de pe strada Brăilei.

A fost tot un proiect al lui Marius Stan, care a demolat și bateriile de garaje de la Ancora, din Micro 19 și de la Colegiul Costache Negri, unde Pucheanu a pus în practică un proiect arhitectonic realizat de o firmă din Iași în 2014, deci tot pe vremea lui Marius Stan.

Și pentru că tot a venit vorba de relația electorală „PSD Galați – proprietari de garaje”, să ne amintim că inițial aleșii locali ai PSD, în frunte cu Florin Popa, au respins prin vot demolarea garajelor de la Ancora și a fost nevoie ca Marius Stan să obțină modificarea traseelor arterelor de circulație din zonă pe locurile ocupate de garaje pentru a obține expropierea terenurilor de sub garaje și în cele din urmă și voturile aleșilor PSD.

Pucheanu are meritul de a fi demolat și el cele câteva garaje din Mazepa 2, unde este restartată sistematic construirea primei parcări supraetajate din oraș. După 16 ani de tergiversări, iată că în sfârșit un reprezentant al PSD „ctitorește” prima parcare supraetajată din Galați.

Odiseea parcării supraetajate din spatele Palatului de Justiție

În iulie 2003, Consiliul Municipal Galaţi a aprobat construirea primei parcări supraetajate din oraș, în zona din spatele Palatului de Justiţie, unde urmau să fie demolate toate garajele, proprietarii de autoturisme urmând să închirieze locuri în noua parcare.

Construirea parcării a fost amânată pentru că a urmat 2004, an electoral şi fostul primar, Dumitru Nicolae (PSD) se temea că demolarea garajelor ar fi făcut ca PSD să piardă câteva mii de voturi.

În 2007, an pre-electoral, ca şi 2003, primarul promitea, din nou, construirea parcării supraetajate. Tehnica electorală era anunţarea unui obiectiv dorit de mulţi gălăţeni, care nu putea fi realizat până la alegeri, dar putea fi exploatat ca promisiune electorală. Primarul Nicolae anunţa că a pus gând rău celor 10.500 de garaje din cartierele de blocuri ale Galaţiului, care ocupă peste 50 ha de spaţii verzi.

Promisiunea primarului din mai 2007, că va construi, în sfârşit, parcarea de la Palatul de Justiţie a suportat o modificare. De teama pierderii voturilor proprietarilor de garaje la alegerile din 2008, fostul primar a mutat parcarea supraetajată din spatele Tribunalului pe terenul dintre Oficiul Poștal 6 și Colegiul Mihail Kogălniceanu, la 300 de metri distanţă.

deschidere (1)

Avocaţii, judecătorii şi justiţiabilii nu şi-ar fi parcat maşinile la o atât de mare distanţă, dar primarul rezolva o problemă politică: făcea parcarea fără să demoleze garajele. „Dacă fac parcarea de la LMK, după aia pot să discut cu cei care au garaje la Palatul de Justiţie. Până atunci, nu pot să discut”, spunea Dumitru Nicolae.

Cu „supraetajatele” prin oraş

Tot în 2007, promisiunile PSD cu parcările supraetajate au „explodat”, Primăria Galați propunându-și să facă 6 (șase) parcări supraetajate, în mai multe zone din oraș.

În afara parcării de la Tribunal – LMK, care era tabu, toate celelalte erau „mutate” de fostul primar de la o locaţie la alta.

În mai 2007, primarul Nicolae spunea: „Mă preocupă parcările supraterane, am găsit locuri pentru şase astfel de parcări. Una vrem s-o facem pe Cuza nr 43, alta la Spitalul Judeţean şi alta la Spitalul CFR”. După câteva luni, primarul Dumitru Nicolae promitea parcări în alte locaţii.

Noile „supraetajate” urmau să fie construite „în zona Grădinii Botanice, la fostul restaurant <<Baltimore>> în locul Arenei de Box de pe Domnească şi pe Eroilor, lângă sediul PSD”.

În 2010, parcare „nefăcută” pe banii UE

După 7 ani de la aprobare, proiectul a fost „dezgropat”. În august 2010 a fost aprobat „Caietul de sarcini privind serviciile de proiectare <<Parcări Supraetajate>> – PUD”.

Parcarea urma să fie „P+4”, pe 875 mp şi asigura 112 locuri de parcare. Avea sistem de control al accesului cu barieră şi aparat de taxare, instalaţie de detecţie şi alarmare incendiu. Valoarea investiţiei era de 7.588.771 lei şi urma să fie făcută pe banii UE. Proiectul a fost, din nou, abandonat.

În 2011, a apărut o nouă variantă a proiectului. Acum avea 2.624 mp de teren, nu mai era „P+4” ci „D+ P+4” şi asigura 404 locuri de parcare. Valoarea proiectului era de 25.283.259 de lei.

De la zero?

În 2012, au venit şi au trecut alegerile locale. S-a produs şi schimbarea, devenind primar Marius Stan (PNL).
Primăria Galaţi s-a întors la momentul iulie 2003, când Consiliul Municipal aproba construirea primei parcare supraetajate. La începutul lui septembrie 2012, Comisia Tehnică de Urbanism a discutat proiectul „Parcări supraetajate – amplasament strada Regiment 11 Siret nr. 1A, beneficiar – municipiul Galaţi”. Au fost doar discuții, nimic concret.

Aşa au trecut 16 ani de aprobări date de CLM, studii de prefezabilitate, proiecte arhitecturale. Toate astea au costat bani, destul de mulţi, care au fost cheltuiţi ca să nu se facă nimic.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de