Arca lui Noe. Diabetul la Pisici

Data : 22 iunie 2019

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Semne clinice de hiperglicemie crescută, teste și dieta și terapia în cazurile pisicilor diagnosticate cu diabet zaharat

Există trei modalități uzuale prin care proprietarii de animale de companie pot identifica o creștere a glicemiei.

Metodele includ: recunoașterea semnelor clinice de hiperglicemie (pe care le vom descrie mai jos), măsurarea glicemiei și/sau evaluarea nivelului de glucoză din urină.

Semne clinice de hiperglicemie crescută

Pisicile cu hiperglicemie secundară diabetului au, în general, o istorie medicală legată de sedentarism și obezitate, lipsa poftei de mâncare (anorexie), vărsături, diaree, letargie, slăbiciune, sete crescută și urinare crescută.

Semnele tipice sunt pofta de mâncare exagerată și urinare în exces. Unii proprietari de pisici nu observă poliuria, respectiv cantitatea marită de urină, dar vor observa că există mai multe grămezi de nisip în cutie sau că litiera este mai grea atunci când o schimbă. De asemenea, ei pot observa că pisica lor merge mai des la bolul de apă sau că trebuie umplut mereu vasul de apă. Unii proprietari de animale de companie nu observă aceste schimbări, mai ales dacă există mai mulți membri ai familiei care efectuează activitățile de îngrijire.

Testul de măsurare a cantității de glucoză în sânge

Cea mai bună modalitate de a identifica o hiperglicemie este ca medicul veterinar să efectueze analizele de sânge.

Un profil biochimic de rutină (numit și test de triaj) va include măsurarea glicemiei, precum și valorile filtrării renale, nivelul proteinelor, valorile hepatice și electroliții. Poate fi ideal pentru a investiga funcția renală, deoarece insuficienta filtrare a rinichilor poate provoca simptome asemănătoare diabetului la pisici. De asemenea, puteți obține un nivel al glucozei din sânge cu un glucometru la clinica veterinară sau la domiciliu. Deși nu este ușor să recolteze acasă sânge, unii proprietari de animale de companie sunt capabili să verifice glicemia la domiciliu.

Testul de urină

Atunci când concentrația glucozei din sânge depășește capacitatea rinichilor de a functiona normal, glucoza poate fi prezentă în urină. La pisici, concentrația de glucoză din sânge este de 260 până la 310 mg/dl. Dacă vorbim de manopere dificile, de multe ori poate fi complicat să prelevăm un eșantion de urină la domiciliu, dar unii proprietari de pisici golesc litiera, cu excepția unor fâșii de hârtie și pot captura lichidul. Există mărci de nisip sau fulgi de tip confetti care merg pe așternut și care pot ajuta la detectarea glucozei urinare.

Diabetul la pisici

Diabetul zaharat este cea mai frecventă cauză a hipertensiunii arteriale persistente la pisici. Este o afecțiune cronică în care există o deficiență a substanței numita insulină. Aceasta carență afectează capacitatea organismului de a metaboliza glucidele.

Există două tipuri de diabet zaharat (DZ)

DZ de tip I apare atunci când organismul nu produce insulină suficientă. Acest lucru poate fi rezultatul distrugerii celulelor din pancreas care produc în mod normal insulina. Această formă este identificată la aproximativ 50-70% din pisicile diagnosticate cu diabet zaharat. Acest tip de afecțiune necesită injecții cu insulină pentru controlul bolii.

illustratie pisici 1

Tipul II DZ, apare când se produce suficient insulină, dar ceva interferă cu capacitatea sa de a fi utilizată de către organism. Această formă este identificată la aproximativ 30% din pisici. Acest tip de diabet este tratat prin schimbarea alimentației, controlul greutății și medicamentele orale.

Diabetul poate scăpa de sub control, provocând un sindrom metabolic sever care pune în pericol viața, numit cetoacidoză diabetică. Terapia dietetică este foarte importantă.

Dacă credeți că pisica dumneavoastră are o glicemie peste normal, nu mănâncă, apar vărsături, letargie sau alte probleme, vă rugăm să vă adresați medicului veterinar.

Dieta

O curbă corectă a greutății poate ajuta la controlul DZ. Obezitatea determină ca țesuturile să fie rezistente la efectele insulinei, în timp ce animalele prea slabe nu au rezerve de energie. Menținerea unei greutăți optime poate ajuta atât diabeticii de tip I cât și de tip II. Pentru diabetul de tip II, o dietă cu mâncare specială, poate ajuta în mod semnificativ unele pisici, chiar până la punctul de a nu mai necesita injecțiile cu insulină.

O dietă saracă în carbohidrați și bogată în proteine și un exercițiu fizic regulat pot ajuta la controlul DZ. În mod ideal, 15% sau mai puțin din energia metabolizabilă ar trebui să fie carbohidrații.

Alimentația corectă cere ca mesele să fie împărțite în porții de două ori pe zi și oferite înaintea injecțiilor cu insulină.

Ovariohisterectomia (sterilizarea) este indicată la femelele cu diabet zaharat. Când animalele intră în căldură (estrus), modificările hormonilor modifică metabolismul insulinei și glucozei.

Terapia

Antibioticele pot fi prescrise pentru a trata complicații infecțioase, în special infecții ale tractului urinar sau infecții orale (paradontoza sau gingivita).

Anumite medicamente, inclusiv steroizii, ar trebui evitate la diabetici. Steroizii sunt adesea utilizați pentru tratarea afecțiunilor cutanate, dar trebuie evitați la diabetici.

Animalele cu complicații, cum ar fi cetoacidoza diabetică, necesită terapie în spital, inclusiv administrarea de insulină cu ajustarea frecventă a dozei, fluide intravenoase, administrarea de electroliți și antibiotice.

Dr Cornel Gingărașu, medic veterinar

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de