75 de ani de la cutremurul din 1940

Data : 10 noiembrie 2015

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
Loading...Loading...

Seismul produs pe 10 noiembrie 1940 a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter

Cutremurul din 1940 a fost cel mai mare produs în țara noastră în secolul XX, acesta atingând pe arii largi intensităţi care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur catastrofal din zona seismică Vrancea, produs pe 23 ianuarie 1838.

Cutremurul produs în dimineața zilei de 10 noiembrie 1940, la ora 3:39, a avut  o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, epicentrul acestuia fiind în nord estul zonei Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. A avut o durată de 45 de secunde.

A fost primul mare cutremur din România contemporană. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Numai în Bucureşti, au fost 600 de oameni evacuaţi. Din cauza contextului în care s-a produs, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută.

Cutremurul a fost resimţit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrati. Astfel, seismul s-a simţit la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev, Moscova – unde a provocat distrugeri, intensitatea fiind estimată la V-VI grade pe scara Mercalli, dar și în zona Serbiei, în Bulgaria și chiar la Istambul.

Cutremurul a fost precedat de o activitate seismică intensă în cursul anului 1940, când s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 grade produs în dimineaţă zilei de 22 octombrie 1940 la ora locală 8:37 în Munţii Vrancei, la adâncimea de 122-125 km.

Cutremurul a fost urmat de mai multe replici, șase dintre acestea având magnitudini cuprinse între 5,0-5,5 grade pe scara Richter. Cea mai puternică replică a avut loc în dimineaţă zilei de 11 noiembrie, la ora locală 8:34, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade. Replica a fost resimţită la București cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.

Seismul de pe 10 noiembrie 1940 a provocat distrugeri mari în special în centrul şi sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localităţile Panciu, unde au fost distruse peste 99 % dintre clădiri, dar și la Corod (Vrancea), Focșani și Mărășești. Efecte severe s-au înregistrat și la Focșani, Galați, Brăila, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, Iași, unde numeroase case au fost avariate.

La București, în afară de prăbuşirea blocului Carlton, care a cauzat moartea a aproximativ 500 de persoane, au fost avariate grav numeroase clădiri importante, între care Ateneul Român şi Palatul de Justiţie. Circa 25% din zona construită din Bucureşti a fost afectată. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime şi a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse.)

Ziarul „Universul”: „Aproape nu e stradă pe care să nu fie moloz, cărămizi şi bucăţi de beton desprinse de la clădiri”

unnamed (1)Manifestările seismului erau descrise în ediția din 12 noiembrie 1940 a ziarului „Universul”:

„Ora 3,40 noaptea. Lumea se află în puterea somnului, când cutremurul, de o violenţă necunoscută până acum, a zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, în beton armat, se clătinau că nişte jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoşătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului, însoţeau cutremurul.

Lumea, trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită neştiind încotro să apuce. (…) Prin case, mobilele se mişcau, scârţăind din încheieturi, vitrinele cu sticlă şi veselă se răsturnau, statuetele se prăbuşeau pe parchete, ceasornicele-pendule se opriseră din mers. Panică din interiorul locuinţelor era sporită de zgomotele de afară. Geamuri se prefăceau în ţăndări, bucăţi de zidărie se desprindeau de pe la streşini, coşurile caselor se prăbuşeau în stradă şi pe trotuare cu zgomot asurzitor. (…)

În zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au îndoit din poziţia verticală, pierzându-şi balcoanele prăbuşite în stradă. Zidurile sunt crăpate. Case vechi s-au surpat parţial. La unele biserici a căzut tencuiala şi s-au frânt crucile de pe turle. Aproape nu e stradă pe care să nu fie moloz, cărămizi şi bucăţi de beton desprinse de la clădiri. Ştirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitală-prăbuşirea blocului Carlton, s-a răspândit cu iuţeala fulgerului în tot oraşul. (…) Nenorocirea ar fi avut, în Capitală, proporţii mult mai mari dacă s-ar fi întâmplat cutremurul ziua. Prăbuşirea coşurilor şi a zidăriilor în timpul circulaţiei pietonilor pe stradă ar fi provocat desigur victime”.

Cutremurele catastrofale din zona seismică Vrancea

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premieră pentru România modernă prin violenţa cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal, cu magnitudinea 7,3, avusese loc cu peste o sută de ani mai înainte, în anul 1838.

Seismul din 1940 a fost depăşit în intensitate şi magnitudine doar de „cutremurul cel mare” produs în Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimată de 7,6 – 7,7grade pe scară Richter. Din 1838 până în 1940 în zona seismică Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter.

Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) şi 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8). În afară de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0 – 6,5 grade, care nu au provocat pagube importante.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on Twitter

Articole scrise de